Interviu
Ma numesc Isaincu Beniamin fac parte din Isaincu Band, am 18 ani si la varsta mea imi dau seama cat de oribil si fara sens este sa traiesti fara Dumnezeu si fara Dragostea Lui de Tata..
Pana acum sase ani miam petrcut viata in Iasi, la oras. Am dus o copilarie destul de grea din cauza faptului ca tata murise intrun accident pe liniile de tren in in timpul serviciului.
Mama ramasa singura cu opt copii, o ducea foarte greu. Dupa o vreme sa recasatorit cu Jan.
Pe mine nu ma durut pentru ca nu intelegeam, eram prea mic ca sa inteleg ce inseamna sa-ti pierzi tatal. Cind am mai crescut, incepusem sa simt cum e sa nu ai un tata adevarat. Jan, a venit dintrun mediu comunist si asta sa revarsat si peste noi. A fost sever cu noi in copilarie. Si lui ii murise sotia din cauza unei boli. Venise la noi in famile cu doua fice,dintotdeauna le am acceptat ca pe niste surori adevarate.
Tatal nostru nu putea sa intretina o familie asa de mare, deci sa mutat in Italia sa munceasca pentru noi, sa o putem duce mai bine.Din cind in cind mai venea inapoi sa ne vada si ne aducea dulciuri si jucarii. Pentru mine era o bucurie sal revad dar imi era si frica sa-l intalnesc. Dar acum sintem in relatii bune cu el, neam imprietenit si ma bucur foarte mult ca sa schimbat situatia si vremurile; acum chiar pot sa ai spun tata si sa simt afectiunea de la copil la tata. Ei bine, in cei sapte ani departe de noi el a avut un accident la munca lovinduse la spate. Dupa operatie a avut probleme mari la spate si de fiecare data cind se intorcea sa ne vada il durea spatele si statea in pat. Imi amintesc ca in fiecare scrisoare ce i-o trimiteam, il intrebam macar o data daca al mai doare spatele.
Dupa intelegerea facuta cu tata, ne-am trasferat si noi in Italia ca sa simplifice situatia. Acolo am ajuns cu doua luni inainte de scoala, asa ca am avut timp sa imi fac prieteni si sa invat mediul si limba italiana. Mia placut mult Italia si eram bine.
Dupa clasa a opta m-am inscris la institutul profesional mecanic auto care a durat trei ani. Dintotdeauna mi-au placut motoarele,voiam sa descopar cate mai multe despre ele. Cand eram mic ai ziceam mamei in masina, ca imi place cum face motorul, chiar daca nu stiam ce era. Si acum stiu si mai multe despre masini si sa umblu la ele in caz de au ceva stricat si sa le si conduc.
Intre timp am invatat sa cant la chitara. Cantam mult la ea. Era instrumentul meu preferat. Mergeam cu ea la Biserica si chiar daca nu stiam de ce, pentru ca nu eram crestin, cantam in echipa de inchinare si imi placea foarte mult. Nu intelegeam ce este Dragostea adevarata si ce este Dumnezeu chiar daca veneam regulat la Biserica, si cum am zis la botezul meu: eram un „crestin pacalit”. Nici nu intelegeam de ce a murit Isus si cu ce scop. Auzeam multe despre El. Toate acestea, pana l-am cunoscut pe Adi Gliga si am cunoscut viata lui. Suferintele lui, nu se compara cu ale mele, si ma mir cum Dumnezeu a facut dintr-un om de gunoi, un om mare. Prin el, Domnul Isus mi-a vorbit si mia schimbat viata. Mi-am dat seama ca era cu adevarat un om dedicat lui Dumnezeu . Ma atragea modul lui de a trai, pentru ca stiam ca el calca pe urmele lui Isus. Zicea in marturia lui:
- Sa nu aveti liniste pana nu vorbiti cu EL.
Ziua a trecut si in gandul meu i-am spus lui Dumnezeu:
- Avem multe de povestit Doamne !
Si simteam cum El chiar ma asculta, pentru ca eu lam primit in inima mea. Si viata mea, din fara sens, a devenit o viata cu un singur scop: de ai sluji Lui prin tot ceea ce fac si cu viata mea.
Intre timp m-am decis sa ma botez, ca sa ma pot bucura ca sint legat de El. Ma tot intrebam de ce am asteptat sa iau aceasta decizie? De mult voiam sa o fac, dar nu eram motivat…nu cunosteam suficient. Pe 14 iunie 2009 s-a intamplat. M-am botezat si m-am bucurat.
De atunci, am o sete de Dumnezeu si o dorinta puternica, sa ajung intro zi in Imparatia lui Dumnezeu. Am inteles de atunci ca tot ce inseamna pocainta, este sa fac tot din dragoste, pentru El si pentru oamenii de linga mine. Sa investesc in dragoste… si am inteles ca fara ceasta Dragoste, care vine de la Dumnezeu, sint un nimic.
Cand am terminat scoala am intentionat sa continui cu trei ani de liceu ca apoi sa pot intra la facultatea de inginer mecanic, specializat in motoare auto...inca zece ani de studii. Ca sa pot continua la liceu trebuia sa dau un examen ca sa pot intra, dar acest examen nu l-am luat. Era mult de invatat si eu nu am reusit sa invat tot ce trebuia ca pot intra si sa continui cu liceul.
Aici eu cred ca Domnul a vrut sa fie asa. Eu nu am devenit un bun mecanic, si singurul lucru care imi reusea mai bine decat motoarele era chitara si muzica. Si iam zis in rugaciunea mea Tatalui :”Doamne singurul lucru care imi iese mai bine este acela de a-Ti canta la chitara.
Te rog sa faci ceva cu viata mea. Vreau ca tu sa te proslavesti prin mine si sa gasesti placere in ceea ce am sa fac in viitor.
Nu mult am asteptat si Adi ma chemat sa cint la chitara cu el in Romania, in misiune.
Desi nu ma asteptam, Dumnezeu chiar a facut ceva cu viata mea si pentru asta ii multumesc din inima...
Deocamdata, am inregistrat primul Cd cu fratii mei.
El se numeste ‘’ Daca ai sti sa iubesti ‘’ .
Mai departe…o sa va tin la curent. :0)
Am fost aseara la Betel si am ramas impresionata de sinceritatea si unitatea voastra ca si frati. Poate daca citeam doar pe net despre voi era doar o banalitate, insa e altfel cand va prezentati direct.
RăspundeţiŞtergereUneori Dumnezeu ne trece prin incercari pentru a ne face mai puternici, insa n-o sa ne incerce niciodata mai mult decat putem rezista. Ai sa vezi sa peste timp ai sa privesti in urma si o sa intelegi de ce a fost asa. Sunt niste experiente care nu se pot cumpara cu bani sau dobanii prin calitati exceptionale.
Daca ai picat un examen asta nu inseamna ca esti ratat ci ca ai reusit sa treci peste asta cu fruntea sus. Poate nu a fost sa fie sa intri la acel liceu si Dumnezeu o sa-ti scoata alte scoli, in alte domenii in care poate acum nu stii ca o sa fii bun.
Am avut si eu astfel de experiente cand nu intelegeam de ce am picat examenele si de ce nu pot alege ce-mi doream; prin asta Dumnezeu m-a directionat catre alt domeniu in care acum imi place mult si sunt printre cei mai buni. El a stiut ce a pus in mine.
Dumnezeu sa te binecuvinteze in tot ce faci si as vrea sa tinem legatura sa mai stiu cum sunteti.
Ati fost foarte faini la Betel:)Cantati foarte frumos si versurile cantarilor sunt de asemenea frumoase.Cand ascult si reascult melodiile parca va vad pe voi cantand din inima pentru Dumnezeul nostru cel mare si minunat!Vreau sa va incurajez sa fiti in continuare plini de pasiune si dragoste pentru lucrarea acesta!El poate lucra intr-un mod minunat prin voi! El asculta rugaciunile nostre si poate mantui! Sa fiti uniti! Dumnezeu sa va binecuvanteze pasii pe aceasta cale minunata pe care ati ales sa mergeti! Va mai asteptam la Timisoara! Domnul cu voi!
RăspundeţiŞtergere